Pentru un pahar de gheata

Joi .

Pe la ora 21:00 plec impreuna cu doi colegi de serviciu catre destinatia “Sacha’s Place” pentru o seara in care de comun acord am considerat ca meritam macar o data pe saptamana sa ne “rupem capul” si sa dam de toti peretii cu ficatul nostru. La destinatie ne astepta o delicioasa sticla de Red Label pe care o lasesm in urma cu fix 7 zile inceputa si neterminata.Pe drum,  in taxi, printre interminabilele discutii cu privire la locurile de parcare din Bucuresti, stergatoare ridicate si alte chestii pe care ii preocupa pe soferi ne vine “fabuloasa” idee sa ne facem un blog. Acesta idee a survenit in baza multelor relatari si rememorari pe care le facem in timpul betiei cand incepem sa povestim amintirile fiecaruia pana ne doare gura si astfel am crezut ca daca le si scriem undeva ar fi mai interesant.

In taxi ,cu gandul deja la whisky-ul care ne astepta, ma ia subit o placere nebuna sa il beau cu gheta. Dar naibii de unde dracu luam noi gheata cand mai aveam doar 5 minute si ajugeam la destinatie ? Uite mareata idee vine chiar de la soferul nostru de taxi care sugereaza “de la McDonalds” din Dristor care oricum era in drumul nostru. Evident ca acuma ne gandeam cum sa cerem noi gheata de la Mac.Incepusem prin a scote diverse idei trasnite printre care si cea prin care pretindeam ca unul dintre noi si-a primit una in ochi si are nevoie de gheta. Evident nu a fost cazul pentru ca m-am auto-desemnat sa indeplinesc acesta sarcina. Ajunsi in scurt timp la Mac am coborat din taxi, am intrat si m-am asezat la coada ca un bun client. Odata ajuns in fata o rog pe tipa care servea daca se poate sa cumpar si eu un pahar cu gheata. Ea se uita foarte mirata , proceseaza informatia si evident dupa cum probabil au fost invatati la training “cand nu stii ce sa ii spui clientului il chemi de urgenta pe manager”.Da, mi-a spus ca tre sa vorbesc cu managerul pentru acesta cerere. In acel moment am crezut ca e prea mult sa ii zic ca vreau  sa cumpar asa ca am abordat situatia cu mai mult curaj si am intrebat-o din nou daca nu ar putea sa imi dea un pahar cu gheata asa moca, fara bani :). Fata a stiut una si buna; m-a trimis iarasi la manager care din intamplare era pe aproape. Evident managerul m-a servit intr-un stil caracteristic angajatilor de la Mc Donalds adica cu un maxim de client service.  In taxi cand le-am povestit colegilor mi-am gustat o gramada de glumite pe seama faptului ca dom’le numai de la manager la manager se poate face rost de un pahar cu gheata.Una peste alta reusisem sa obtin ceea ce mi-am dorit si astfel toti am beneficiat de cateva pahare de whisky cu gheata care ne-au “uns la suflet” cum s-ar zice. Mai departe totul a devenit cam “distorsionat” deoarece m-am facut praf si amintirile din acea seara sunt cum le numesc eu “doar flash-uri”. Ii las pe ei sa povesteasca mai departe ca cica suntem trei insi care completam pe acest blog 🙂

Diezigeuner

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: